Donează
Directoarea economică a gigantului telecom chinez Huawei, Meng Wanzhou, a fost pusă în libertate de autoritățile canadiene și s-a repatriat, iar doi canadieni reținuți de chinezi au putut, la rândul lor, pleca spre țară. Ceea ce media internaționale numesc o saga politico-judiciară a început pe 1 decembrie 2018, când Meng, fiica patronului Huawei, a fost arestată pe aeroportul din Vancouver, la cererea autorităților americane, care voiau s-au judece pentru fraudă bancară. La scurt timp după aceea, fostul diplomat canadian Michael Kovrig și omul de afaceri Michael Spavor au fost arestați în China, sub acuzația de spionaj, ceea ce a provocat o criză diplomatică fără precedent între Ottawa și Beijing. Eliberarea lui Meng Wanzhou s-a produs cu acordul Statelor Unite, care au renunțat să-i mai solicite extrădarea și au acceptat să amâne urmărirea ei penală. Secretarul american de Stat, Antony Blinken, a salutat imediat eliberarea celor doi cetățeni canadieni, despre care a spus că erau deținuți arbitrar în China.
Comentatorii notează că sunt foarte numeroase scandalurile pe care le provoacă implicarea Chinei pe piața telecomunicațiilor din lumea liberă. Săptămâna aceasta, ministerul lituanian al Apărării a avertizat instituțiile publice și clienții individuali ai companiilor de telefonie mobilă că aparatele chinezești pot provoca fisuri de securitate și furt de date. "Riscurile despre care vorbim sunt reale" - a spus ministrul adjunct Margiris Abukevicius, după ce Centrul național de securitate cibernetică a identificat pericole la unele modele de telefoane mobile fabricate de firmele chinezești Huawei și Xiaomi. Abukevicius spune că în jur de 200 de instituții publice lituaniene utilizează astfel de aparate și că măsura cea mai bună pentru a evita riscurile e să le schimbe.
La Varșovia e în curs procesul intentat fostului director din Polonia al Huawei, pentru spionaj în favoarea regimului comunist de la Beijing. Numit în comunicatele emise de instanță și preluate de media doar Weijing W., fiindcă legea poloneză interzice publicarea numelui integral al unui acuzat, acesta a fost reținut şi plasat în detenţie provizorie în ianuarie 2019, fiindcă a colectat și furnizat serviciilor speciale chinezești informații care puteau prejudicia Polonia. Weijing W., adaugă procurorii, este el însuși ofiter de informații și a acționat sub acoperirea comercială a Huawei Polska. Acţiunile sale urmăreau să amplifice influenţa în ţară a gigantului chinezesc, ca furnizor de echipamente şi aparatură, şi, finalmente, să pună la dispoziţia acestuia întreaga infrastructura informatică a administraţiei centrale şi locale poloneze.
În august 2019, România și Statele Unite, aliate în NATO și legate printr-un parteneriat strategic, semnau o declarație comună, potrivit căreia compania Huawei e suspectată activități de spionaj în beneficiul regimului comunist de la Beijing, fapt sistematic negat de firma chineză. Reprezentanțiii acesteia la București au afirmat că declarația va provoca plecarea lor din țară, adică pierderi de peste nouă miliarde de euro și a mii de locuri de muncă.
Anul acesta, autoritățile române au adoptat un proiect legislativ care, potrivit experților, exclude, de facto, din rațiuni de securitate națională, compania chineză Huawei din viitoarea rețea de comunicații mobile 5G. Documentul, care nu nominalizează niciun operator, menționează că, în cazul unor riscuri, amenințări sau vulnerabilități la adresa securității naționale, echipamentele respective nu vor putea fi instalate în România. Ca să poată furniza tehnologii și echipamente pentru 5G, toate companiiile trebuie să obțină avizul Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), condus de președintele Klaus Iohannis. Legi similare, care exclud, practic, Huawei de pe piața internă 5G, au mai adoptat Marea Britanie și Suedia.
