Facebook Twitter Instagram Youtube LinkedIn

Editoriale

Cum a unit pandemia extrema dreaptă, antivacciniștii și pasionații de teorii ale conspirației: cazul Serbiei

Serbia
© EPA-EFE/MARKO DJOKOVIC  |   Protestors set off torches during a protest against the 'Mirdita-Dobar Dan' festivall, which was organized by liberal groups from Serbia and Kosovo, in Belgrade, Serbia, 22 October 2020.

Pandemia a schimbat lumea în care trăim, afectându-ne viețile și obiceiurile. Schimbările sunt vizibile în toate sferele societății și fiecare din ele a avut un impact asupra tendințelor politice și invers. Pe de o parte, pandemia a adus în centrul atenției știința, medicina și tehnologia. Pe de altă parte însă, a scos la lumină și suporteri ai teoriilor conspiraționiste și pe aceia care nu cred deloc în progresul medicinei și al științei. De asemenea, pandemia a generat o intensificare a activității extremei dreapta, care s-au alăturat mișcării antivacciniste și adepților teoriilor conspiraționiste. Modul în care s-a manifestat acest fenomen în Serbia a fost analizat într-un studiu numit „Potențialii generatori de extremism de dreapta în vremea pandemiei de Covid-19”.

Extrema dreaptă înflorește în apele tulburi ale teoriilor conspiraționiste

Oamenii care se opun vaccinurilor nu împărtășesc automat ideologia de extremă dreaptă, dar reprezintă o populație din care extremiștii pot recruta noi adepți. Astăzi, aproximativ 30 de grupuri extremiste sunt active în Serbia, numărând aproximativ 5.000 de membri, în timp ce activitățile altor grupuri similare au fost interzise din cauza incitării la ură rasială, religioasă și națională. De la începutul pandemiei de Covid-19, antivacciniștii și extrema dreaptă au găsit un element comun în teoriile conspiraționiste, care se potrivesc ambelor grupuri, deoarece generează un sentiment de frică.

Anul trecut, un incident a avut loc în Serbia într-un centru de imigranți din Belgrad, când un membru al unui grup de extremă dreaptă numit Leviathan, s-a izbit cu mașina în zona de recepție. Teama care îi împinge pe oameni în brațele grupurilor de extremă dreaptă este rodul diferitelor teorii ale conspirației despre imigranți și stabilirea lor în Europa. O altă constatare importantă a cercetării este că în timpul pandemiei a existat o activitate crescută a extremei drepte pe internet, ca singura modalitate posibilă de a acționa, dar și faptul că răspândirea extremei drepte este reprezentată din ce în ce mai mult prin muzica „puterii albe” (white power). Există mai multe trupe în Serbia care cultivă nazismul sub ochii autorităților, care nu reușesc să acționeze în niciun fel în legătură cu acest lucru.

O constatare neașteptată a studiului a fost că un sfert dintre respondenți au spus că susțin acțiunile unor grupuri de extremă dreapta. Organizațiile extremiste de astăzi sunt mult mai pricepute în utilizarea sistemului democratic, prezentându-se ca o alternativă și abordând din ce în ce mai mult politica de masă. În momentul de față, nu există niciun grup sârb de extremă dreaptă care să poată aduna suficient sprijin pentru a fi votat în Parlament sau în alte instituții de stat. Puterea lor este limitată, dar acțiunile lor devin tot mai vizibile.

Cercetarea a examinat, de asemenea, atitudinea cetățenilor față de imigranți. Mai mult de o treime dintre respondenți au o atitudine negativă față de imigranți, chiar dacă nu au avut niciun contact cu aceștia, în timp ce fiecare al cincilea respondent a spus că identitatea națională a sârbilor este pusă în pericol de imigranți. În timp ce în 2016, principalul grup vizat de distanțarea socială a fost populația LGBT, imigranții au ocupat acum această poziție, o treime dintre sârbi spunând că nu ar vrea să trăiască în aceeași țară cu imigranții, potrivit Comisarului pentru egalitate .

Astfel, anul trecut au avut loc la Belgrad mai multe acțiuni ale grupurilor extremiste, cu scopul de a intimida imigranții, iar în timpul unui protest, organizația extremistă „Patrula Populară” și-a chemat susținătorii să „curețe” parcurile de imigranți. Același grup a abordat imigranți în centrul orașului Belgrad spunându-le  că le este „interzis să se miște” și  că vor „avea o problemă” dacă cineva atacă „femeile și bărbații sârbi”. Astfel de mitinguri nu au fost interzise, ​​deși Legea cu privire la adunările publice din Serbia nu permite astfel de adunări și există serioase sancțiuni contravenționale pentru organizatori și participanți la evenimente care incită la ură și intoleranță rasială, națională sau religioasă.

În căutarea sprijinului popular: toleranța guvernului față de extrema dreaptă

Deși peste jumătate de milion de oameni au fugit în Serbia în timpul războaielor din anii 1990, astăzi, până la 75% dintre cetățenii sârbi au sentimente negative față de imigranții din Orientul Mijlociu și Africa, potrivit datelor Fundației pentru o societate deschisă din 2020 Această lipsă de înțelegere pe care cetățenii din Serbia o manifestă față de imigranți poate fi o consecință a răspândirii teoriilor conspirației, în timp ce crearea unei atmosfere de intoleranță față de fiecare element străin poate fi legată de politica xenofobă a anumitor lideri politici. Autoritățile din Serbia nu arată o voință politică suficient de puternică pentru a face față unor astfel de politici, deoarece există persoane în guvernul Serbiei al căror rol este de a se adresa părții naționaliste a electoratului, care trebuie și ea satisfăcută.

Președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, a vorbit și el despre întărirea extremei drepte din Serbia, iar în discursul adresat cetățenilor cu ocazia formării noului guvern al Serbiei anul trecut, a repetat de mai multe ori că „violența împotriva imigranților nu va fi permisă în Serbia. [...] Nu se va întâmpla ca cineva din această țară, indiferent dacă se numește grup de protecție populară, patrulă sau orice altceva, să agreseze vreodată imigranții sau pe oricine altcineva”, a spus Vucic.

În acest fel, președintele Serbiei și actualul guvern controlează atât narațiunea în favoarea, cât și narațiunea împotriva imigranților, acoperind întregul spectru al electoratului.

Amestecul de extremă dreaptă și teoreticieni ai conspirației a fost vizibil la un eveniment din Belgrad, unde cetățeni fără măști de protecție s-au adunat pentru a protesta față de noile măsuri restrictive adoptate din cauza creșterii numărului de infectări cu noul coronavirus. Unii dintre participanți purtau bannere cu inscripția „Nu ne predăm” și cu steagul Serbiei peste harta Kosovo, în timp ce alte bannere aveau mesaje împotriva imigranților, „terorii Covid” sau vaccinării. Vorbitorii de la protest au negat existența coronavirusului, au subliniat pericolul vaccinării, cipării și rețelelor 5G și au vorbit despre apărarea identității naționale sârbe.

Faptul că acest fenomen nu se limitează la Serbia este demonstrat și de conexiunile de extremă dreaptă ale țării la nivel internațional: la un eveniment recent din Italia, numit La Nostra Europa, au participat reprezentanți ai organizațiilor de dreapta din Bulgaria, Italia, Spania , Germania și Serbia.

Unul dintre participanții la eveniment a fost liderul Dreptei Sârbe, o formațiune apărută în 2017 ca asociație și care este condusă de Miša Vacić, fost lider al mișcării de dreapta Nashi 1389. Dreapta Sârbă are legături strânse cu partidul de guvernământ al președintelui sârb Aleksandar Vučić. În adunarea de constituire a acestei organizații extremiste au fost prezenți înalți oficiali ai partidului de guvernământ, iar liderul său a fost angajat oficial la biroul de stat pentru Kosovo și Metohija. Cooperarea în probleme comune precum COVID-19, imigranții și propaganda din ce în ce mai activă privind atacurile la adresa valorilor  familiei au fost discutate la Roma, a spus Miša Vacić.

Instituțiile oficiale din Serbia nu acordă atenție acțiunilor organizațiilor extremiste și nu fac nimic pentru a preveni posibile acte de violență în care acestea s-ar putea implica. Dacă astfel de organizații ar beneficia în viitor de sprijinul presei sau al guvernului, nu ne putem aștepta decât ca ele să devină din ce în ce mai puternice.

Carte recomandata
Alte articole
America, de la președintele-mistificator la președintele-corector

America, de la președintele-mistificator la președintele-corector

La învestirea lui Biden s-a vorbit despre un nou început, însă în mare măsură pare a fi vorba de o încercare de revenire la punctul în care Statele Unite erau când Donald Trump a preluat puterea. Ca și cum Joe Biden ar vrea să închidă, acum, o paranteză. Acea paranteză din istoria Statelor Unite nu reprezintă, însă, doar o sumă de decizii care pot fi corectate, ci și un nou mod de a privi lumea și de a interpreta realitatea, iar acesta nu poate fi combătut prin ordine prezidențiale și inițiative legislative. Soluția, pentru moment, pare a fi apelul la simbolurile în care este ancorată America.

Cum a devenit Serbia un centru regional al vaccinurilor

Cum a devenit Serbia un centru regional al vaccinurilor

Anul trecut a fost un an al diplomației măștilor, iar 2021 pare să devină unul al diplomației vaccinurilor. În vreme ce Uniunea Europeană are probleme în a obține și administra vaccinurile necesare cetățenilor săi, Marea Britanie și Serbia (țări europene, dar nu și membre ale UE), sunt lideri pe continent în ceea ce privește campaniile de vaccinare.

Pe măsură ce Orban privește tot mai spre Est, la Budapesta vântul bate dinspre Beijing

Pe măsură ce Orban privește tot mai spre Est, la Budapesta vântul bate dinspre Beijing

Planurile Ungariei de a deveni un centru regional pentru superputerile estice au fost luate de în derâdere când politica guvernului „Vântul de Est” a trebuit redenumită „Deschiderea către Est”, după ce un oficial al partidului a observat că vântul dinspre est bate în toate direcțiile, mai puțin către est. Jovialitatea s-a transformat însă în furie când s-a aflat că China planuiește să construiască propria Universitate europeană pe malurile Dunării în cadrul unui proiect de 1,5 miliarde de Euro care urmează să fie finanțat de contribuabilii maghiari.

Vuk Velebit

23 Jun 2021
Vuk Velebit

Timp de citire: 6 min
  • Pandemia a schimbat lumea în care trăim, afectându-ne viețile și obiceiurile. Schimbările sunt vizibile în toate sferele societății și fiecare din ele a avut un impact asupra tendințelor politice și invers. Pe de o parte, pandemia a adus în centrul atenției știința, medicina și tehnologia. Pe de altă parte însă, a scos la lumină și suporteri ai teoriilor conspiraționiste și pe aceia care nu cred deloc în progresul medicinei și al științei. De asemenea, pandemia a generat o intensificare a activității extremei dreapta, care s-au alăturat mișcării antivacciniste și adepților teoriilor conspiraționiste.
  • De la începutul pandemiei de Covid-19, antivacciniștii și extrema dreaptă au găsit un element comun în teoriile conspiraționiste, care se potrivesc ambelor grupuri, deoarece generează un sentiment de frică.
  • Organizațiile extremiste de astăzi sunt mult mai pricepute în utilizarea sistemului democratic, prezentându-se ca o alternativă și abordând din ce în ce mai mult politica de masă. În momentul de față, nu există niciun grup sârb de extremă dreaptă care să poată aduna suficient sprijin pentru a fi votat în Parlament sau în alte instituții de stat. Puterea lor este limitată, dar acțiunile lor devin tot mai vizibile.
Surprize în Republica Cehă: Împreună cu Pirații, fără comuniști și populiști
Surprize în Republica Cehă: Împreună cu Pirații, fără comuniști și populiști

Recentele alegeri parlamentare au redesenat harta politică a Republicii Cehe. Actualul prim-ministru, Andrej Babiš, a pierdut puterea, guvernarea va fi asigurată cel mai probabil de o coaliție de cinci partide, iar partidele tradiționale de stânga nu au reușit să intre în Parlament. Situația de după alegeri este și mai tare complicată de faptul că Președintele Miloš Zeman este foarte bolnav și, conform informațiilor furnizate de spitalul în care se află, se află în incapacitatea de a-și exercita atribuțiile. Președinția păstrează însă tăcerea cu privire la starea lui Zeman.

Michael Švec
Michael Švec
21 Oct 2021
Mitropolia Moldovei și jocurile Moscovei la Chișinău
Mitropolia Moldovei și jocurile Moscovei la Chișinău

Mitropolia Moldovei este unul din instrumentele pe care Rusia le are la dispoziție pentru a-și păstra influența la Chișinău. De la sprijinirea politicienilor pro-ruși în campanii electorale la blocarea unor legi care ar apropia Moldova de Europa, Mitropolia a arătat constant că religia nu este, nici pe departe, singura sa preocupare.

Mădălin Necșuțu
Mădălin Necșuțu
20 Oct 2021
Bulgaria și Dosarele Pandora: nimic șocant într-o țară obișnuită cu corupția
Bulgaria și Dosarele Pandora: nimic șocant într-o țară obișnuită cu corupția

Dosarele Pandora nu au adus surprize foarte mari în Bulgaria, o țară obișnuită cu scandalurile de corupție. E de văzut și cât de mare va fi impactul lor; deocamdată, unul dintre cei care apar în dezvăluiri, controversatul oligarh Delyan Peevski, în loc să se ascundă s-a întors din Dubai în Bulgaria și și-a anunțat revenirea pe scena politică.

Svetoslav Todorov
Svetoslav Todorov
19 Oct 2021
Semne rele dinspre Orient
Semne rele dinspre Orient

Evenimente în Irak, Liban și două țări europene au arătat, săptămâna aceasta, că încă trebuie să fim atenți la Orientul Mijlociu.

Cătălin Gomboș
Cătălin Gomboș
16 Oct 2021