Facebook Twitter Instagram Youtube LinkedIn

Editoriale

China: planurile lui Xi Jinping, pandemia de coronavirus și războiul din Ucraina

Președintele rus Vladimir Putin și președintele chinez Xi Jinping pozează pentru o fotografie în timpul întâlnirii lor de la Beijing, China, 04 februarie 2022.
©EPA-EFE/ALEXEI DRUZHININ / KREMLIN / SPUTNIK / POOL  |   Președintele rus Vladimir Putin și președintele chinez Xi Jinping pozează pentru o fotografie în timpul întâlnirii lor de la Beijing, China, 04 februarie 2022.

Deși, oficial, are un parteneriat strâns cu Rusia, China nu se grăbește să o sprijine acum, când aceasta întâmpină probleme economice și militare ca urmare a invadării Ucrainei. Cu imaginea afectată de modul în care gestionează actualul val al pandemiei, Beijingul nu are nevoie de și mai multă publicitate negativă acum, când Xi Jinping se pregătește de un nou mandat în fruntea țării. În plus, războiul din Ucraina pare să fi afectat și planurile Chinei cu privire la aducerea Taiwanului sub controlul său.

Pandemia și războiul din Ucraina îi încurcă socotelile lui Xi Jinping

Patrule îmbrăcate în costume de protecție, oameni târați din propriile locuințe care urmează să fie transformate în centre de carantină, grilaje montate la scările blocurilor, testări masive, izolare totală, oameni strigând disperați de la ferestre, în doar câteva cuvinte, acesta este tabloul unui Shanghai lovit de Omicron și de așa numita politică „ZERO COVID” a regimului comunist de la Beijing. Și toată această imagine a unui oraș uriaș, închis, în care propaganda chineză ne asigură că  deține controlul, aproape că ar fi trecut neobservată pe fondul războiului din Ucraina, dacă nu ar fi apărut fisuri în aparatul de cenzură al regimului chinez și imaginile filmate de chinezi n-ar fi ajuns și în lumea liberă.

În timpul pandemiei, China, sursa noului coronavirus care a făcut 15 milioane de victime pe tot globul, a adoptat cele mai dure măsuri pentru a gestiona răspândirea bolii. Și dacă te uiți la cifre, de la sfârșitul lui 2019, Beijingul a raportat doar puțin peste 5000 de decese, prin comparație cu SUA unde aproape un milion de oameni au murit de Covid. Dacă ar fi să credem aceste cifre, deși OMS a corectat recent cifra reală a deceselor din pandemie, precizând că raportările multor state au fot eronate din diverse cauze, dar dacă ar fi să ne luăm după statisticele publicate de worldometers am putea zice că politica ZERO COVID, cu restricții draconice a fost de bun augur. Și atunci, de ce toate aceste măsuri nu funcționează și în cazul Shanghai, unde varianta Omicorn se răspândește rapid?

Pentru cei care am trăit sub regimul comunist nu cred că este prea greu să facem o legătură între Shanghai, poziția Chinei față de războiul din Ucraina și al 20-lea congres al Partidului Comunist Chinez care va avea loc în această toamnă, la care, președintele Xi Jinping urmează să fie reales, ceea ce l-ar face primul lider al Chinei comuniste, după Mao Zedong, care ar obține un al treilea mandat.

Liderul autoritar de la Beijing și-a pregătit deja terenul pentru acest pas istoric. Socotelile i-au fost încurcate de pandemia care a afectat serios economia Chinei. În plus, efectele restricțiilor draconice se resimt la nivel de societate. Poate că politica ZERO COVID a fost doar un avertisment pentru chinezii secolului 21 care și-ar dori mai multă libertate. O formă de control absolut al populației care orice ar fi nu va mai permite reeditarea protestului din piața Tienanmen din 1989, înăbușit sângeros de regimul de atunci de la Beijing. Ce ar însemna acum, când relația Chinei cu lumea liberă este încordată, un alt eveniment similar celui din piața Tienanmen?!

Pregătirile pentru congresul Partidului Comunist îl obligă pe Xi Jinping să fie prudent în ceea ce privește războiul din Ucraina

Pentru China, invadarea Ucrainei de către Rusia nu este un război, ci o problemă, conflict sau situație, cu alte cuvinte se înscrie in retorica rusească a acțiunii speciale. Asta nu înseamnă că în China nu au existat proteste față de războiul lui Putin, mai ales în mediul academic. Primii care s-au manifestat deschis împotriva RĂZBOIULUI, căci așa l-au numit, au fost 5 profesori chinezi. Scrisoarea lor a apărut chiar și în presa chineză, la 4 zile de la invazie. Profesorii și-au declarat poziția față de război, dar nu au indicat un dezacord direct cu reacția guvernului chinez.

Congresul din toamnă ar fi o explicație și pentru atitudinea Chinei față de războiul din Ucraina. Poate că Xi Jinping a învățat ceva după momentul 4 februarie când, la Beijing, alături de Vladimir Putin, anunța lumea întreagă că relația Chinei cu Rusia este solidă și fără limite. Asta s-ar fi tradus imediat prin contracte de gaze extrem de rentabile pentru China care, la rândul ei, ar fi trebuit să ajute chiar și militar Rusia, la nevoie. Nu este clar, însă, exact în ce măsură Beijingul a fost informat despre mișcarea Rusiei asupra Ucrainei sau dacă anticipase reacția globală de condamnare a acesteia. China este una dintre cele mai mari piețe pentru petrol, gaze și cărbune rusești. Cu doar o săptămână înainte de invadarea Ucrainei, cele două țări au convenit asupra unui nou acord rusesc pe cărbune în valoare de peste 20 de miliarde de dolari, iar acordurile de petrol și gaze au o valoare estimată de peste 117 miliarde de dolari. China și Rusia vor să construiască și un nou gazoduct, Puterea Siberiei 2. Primul funcționează deja din 2019. Cu toate acestea, cea mai mare piață de energie a Rusiei a fost de departe UE. Pe termen lung, China ar putea să cumpere mai mult gaz de la ruși pentru a reduce consumul de cărbune. Dar datele arată că, de exemplu, importurile de țiței ale Chinei din Rusia au scăzut cu 9% în primele două luni ale anului 2022. Și nici măcar rafinăriile de stat nu se mai grăbesc să semneze noi contracte cu rușii.

Răspunsul Occidentului la invadarea Ucrainei a pus pe gânduri Beijingul

Discursul în schimbare al Chinei arată că puterea de la Beijing se luptă să își echilibreze opțiunile politice.  Răspunsul atât de rapid și surprinzător de unit al Occidentului la acțiunile Rusiei, cu siguranță că a pus pe gânduri regimul comunist cu privire la propriile-i intenții privind Taiwanul. Congresul din toamnă impune, mai mult ca niciodată, stabilitatea internă și în relațiile internaționale ale Chinei și asta se pare că devine din ce în ce mai dificil pentru Jinping.

În privința războiului din Ucraina, oficial China susține că suveranitatea și integritatea teritorială a tuturor statelor (inclusiv a Ucrainei) ar trebui respectate și protejate în conformitate cu Carta ONU,  la iar preocupările legitime de securitate ale tuturor țărilor ar trebui respectate. În categoria cererilor legitime de securitate intră și cele ale Rusiei care invocă extinderea NATO atunci când vorbește de securitatea sa.

De la relația cordială pe termen nelimitat, afișată la începerea Jocurilor Olimpice, Beijingul încearcă încă din a 4 a zi de război în Ucraina să sublinieze faptul că Rusia și China sunt două state partenere, nicidecum aliate, cel puțin asta a spus purtătorul de cuvânt al ministerului chinez de externe într-o conferință de presă de pe 28 februarie publicată pe site-ul oficial al ministerului chinez de externe.

Rusia, un instrument util Chinei în competiția sa cu Statele Unite

Un conflict prelungit în Ucraina va continua să amplifice dependența Rusiei de China din aproape toate punctele de vedere. Pentru Beijing, acum, Moscova nu este decât un instrument care servește mănușă în rivalitatea geostrategică China-SUA. Pe 20 martie, la două zile după întâlnirea video dintre președinții Biden și Xi, ambasadorul Chinei în SUA, declara: „Relațiile de încredere ale Chinei cu Rusia nu reprezintă o responsabilitate, de fapt, este un atu în eforturile internaționale de a rezolva problema, criza, într-un mod pașnic. China face parte din soluție, nu face parte din problemă.” Accentul pus de ambasador pe relațiile „de încredere” ale Chinei cu Moscova și rolul ca „parte a soluției” reprezintă încercarea Beijingului de a ridica China la statutul de arbitru „pașnic” , de a crea imaginea celui care rezolvă o problemă în loc să pună paie pe foc , o mustrare directă a conducerii SUA în criza din Ucraina.

Este greu de crezut că acum, în acest context, China ar putea să-și schimbe politica față de Rusia. Abandonarea Moscovei nu ar rezolva și nici măcar nu ar atenua cea mai importantă provocare de securitate, reprezentată din perspectiva Beijingului de către SUA. Un alt motiv pentru care China nu-și va schimba retorica față de Rusia, cel puțin nu atât timp cât războiul din Ucraina este în plină desfășurare, este de natură internă. Chiar acum, înainte de congres, înțelepciunea liderului chinez ar fi pusă la îndoială după declarația comună de pe 4 februarie. Chiar dacă XI Jinping și-a pregătit terenul din timp, asigurându-și camarila de care are totuși nevoie pentru a călca pe urmele lui Mao, în PCC există un curent disident, pe care Jinping l-a tolerat tocmai pentru a câștiga un plus de legitimitate. O reorientare a politicii Chinei față de Rusia ar echivala cu admiterea unei greșeli grosiere în politica regimului Jinping și ar permite creșterea acestui curent de opoziție.

O Rusie slăbită avantajează, pe termen lung, China

Dacă războiul din Ucraina a fost văzut de mulți ca un test de anduranță al unității euro-atlantice, ce ar fi dacă ne-am poziționa de cealaltă parte a baricadei și am privi războiul din Ucraina ca un test al relației ruse în primul rând cu China și apoi cu celelalte state asiatice spre care Putin tot spune că își va reorienta economia. Să recapitulăm. China nu dorește să fie asociată cu Rusia, ci preferă un statut de parteneriat. China vrea să profite de izolarea Rusiei ca să cumpere gaz și petrol mai ieftin. China va avea o abordare dură și să-i spunem egoistă în relația cu Rusia , pe fondul războiului, pentru a obține maximum de beneficii pentru obiectivele sale de politică externă pe termen lung. Valoarea relației cu Rusia va fi făcută prin prisma intereselor economice, diplomatice și strategice. O Rusia slăbită de război și sancțiuni, dar nu haotică și instabilă, se potrivește intereselor pe termen lung ale Chinei. Izolarea Rusiei o va împinge și mai mult într-o poziție de partener inferior în această relație, sporind în același timp dependența sa economică și strategică de China. Nu știm dacă nu cumva Beijingul a luat deja în calcul imprevizibilitatea și tendința de agresiune a Rusiei. În timp ce războiul din Ucraina împinge limitele ipotezelor Chinei cu privire la volatilitatea Rusiei, ea nu schimbă fundamental calculul pe termen lung al Beijingului. O Rusie prietenoasă, dependentă din punct de vedere economic și bogată în resurse oferă Chinei un suport strategic valoros și de durată, necesar pentru competiția pe termen lung și posibila confruntare cu Statele Unite.

Pe de altă parte, să ne gândim că după doi ani de pandemie, prognozele FMI de creștere economică a Chinei sunt proaste. Asta înseamnă că o criză economică mondială, despre care vorbește toată lumea,  va afecta și China și se pune întrebarea dacă regimul de la Beijing ar fi dispus să sacrifice,  de dragul Rusiei,  importantele sale conexiuni economice cu Occidentul.

S-au vehiculat în presa occidentală informații potrivit cărora rușii ar fi cerut ajutor, inclusiv militar, Chinei, dar, cel puțin până în acest moment, Beijingul a făcut foarte puțin pentru a ajuta Rusia.

Xi Jinping este atent la lecțiile Ucrainei

Cred că războiul din Ucraina este urmărit îndeaproape în primul rând de China. Eu însămi mă gândeam, recunosc, cu groază, la o posibilă acțiune simultană a Rusiei și Chinei – Ucraina, Taiwan. Acum cred că Beijingul reconsideră serios ideea unei reunificări forțate cu Taiwanul în viitorul apropiat și cu actualul echilibru de putere din Asia de est. O invazie a Taiwanului ar fi mult mai complexă și poate chiar mai puțin predictibilă decât în Ucraina. Acolo, riscurile de a atrage SUA și aliații săi într-un conflict sunt reale și mult mai mari. Dar, pentru Xi Jinping, cel mai important obiectiv este acum realegerea sa la congresul din toamnă. Asta nu înseamnă că regimul de la Beijing a renunțat la planul Taiwan. Nu se grăbește. Văzând sancțiunile aplicate Rusiei, China are în plan să ia cât mai repede măsuri prin care să-și reducă dependența de sistemele, tehnologiile și resursele financiare ale Occidentului. Nu este ușor ținând cont de gradul de expunere a Chinei la piețele, capitalul și tehnologiile occidentale. Și mai e ceva, deloc de neglijat. Xi Jinping nu îi controlează pe oligarhii chinezi așa cum o face Putin cu cei ruși. Pentru un asemenea plan va fi nevoie de sprijinul lor, dar după ce au văzut cam care este soarta rușilor, probabil că unii dintre capitaliștii roșii lucrează deja la decuplarea lor de la centrul de comandă de la Beijing.

Din punct de vedere retoric, China pare să fie de partea Rusiei, dar în termeni practici, China va căuta să-și vadă propriile interese. Deocamdată, aceste interese includ angajamentul selectiv cu Occidentul.

Tags: Război în Ucraina
Propaganda de Razboi
Alte articole
Geopolitica vaccinurilor și mărul discordiei: cazul Sputnik V

Geopolitica vaccinurilor și mărul discordiei: cazul Sputnik V

Pe tot parcursul pandemiei de coronavirus de la începutul lui 2020 până în prezent, Rusia a văzut o fereastră de oportunitate în a câștiga avantaje tactice și imagologice. În timp ce Vestul era copleșit de criza medicală și căuta și avea diverse tentative, mai mult sau mai puțin stângace, de o opri răspândirea coronavirusului, Moscova acționa pe toate canale oficiale, dar și cele informale din arsenalul războiului hibrid, pentru a discreta Occidentul.

După 30 de ani de independență, Moldova încă are probleme identitare

După 30 de ani de independență, Moldova încă are probleme identitare

La 30 de ani de la proclamarea independenței Republicii Moldova, țara încă se confruntă cu probleme de identitate, cetățenii săi fiind împărțiți între cei care se consideră moldoveni vorbitori de limba moldovenească – tributari, așadar, teoriilor sovietice – și cei care spun că sunt români, vorbitori de română, între cei care se raportează la lumea rusă și tind către aceasta și cei care se uită spre România și Uniunea Europeană.

Republica Moldova, între presiunile Ucrainei și dependența de gazul rusesc

Republica Moldova, între presiunile Ucrainei și dependența de gazul rusesc

Republica Moldova a intrat în ultimele săptămâni sub o mare presiune din partea Ucrainei. Kievul cere tot mai insistent măsuri din partea Chișinăului pentru ca acest stat să se ralieze campaniei internaționale de sancționare a Rusiei în plan economic. Republica Moldova nu a dorit din rațiuni economice și de dependență față de Rusia pe zona securității energetice să impună astfel de sancțiuni Moscovei.

Ioana Dumitrescu

13 May 2022
Ioana Dumitrescu

Urmareste-ne si pe Google News

Timp de citire: 10 min
  • Pentru cei care am trăit sub regimul comunist nu cred că este prea greu să facem o legătură între Shanghai, poziția Chinei față de războiul din Ucraina și al 20-lea congres al Partidului Comunist Chinez care va avea loc în această toamnă, la care, președintele Xi Jinping urmează să fie reales, ceea ce l-ar face primul lider al Chinei comuniste, după Mao Zedong, care ar obține un al treilea mandat.
  • Congresul din toamnă ar fi o explicație și pentru atitudinea Chinei față de războiul din Ucraina. Poate că Xi Jinping a învățat ceva după momentul 4 februarie când, la Beijing, alături de Vladimir Putin, anunța lumea întreagă că relația Chinei cu Rusia este solidă și fără limite. Asta s-ar fi tradus imediat prin contracte de gaze extrem de rentabile pentru China care, la rândul ei, ar fi trebuit să ajute chiar și militar Rusia, la nevoie. Nu este clar, însă, exact în ce măsură Beijingul a fost informat despre mișcarea Rusiei asupra Ucrainei sau dacă anticipase reacția globală de condamnare a acesteia.
  • Răspunsul atât de rapid și surprinzător de unit al Occidentului la acțiunile Rusiei, cu siguranță că a pus pe gânduri regimul comunist cu privire la propriile-i intenții privind Taiwanul. Congresul din toamnă impune, mai mult ca niciodată, stabilitatea internă și în relațiile internaționale ale Chinei și asta se pare că devine din ce în ce mai dificil pentru Jinping. În privința războiului din Ucraina, oficial China susține că suveranitatea și integritatea teritorială a tuturor statelor (inclusiv a Ucrainei) ar trebui respectate și protejate în conformitate cu Carta ONU, la iar preocupările legitime de securitate ale tuturor țărilor ar trebui respectate. În categoria cererilor legitime de securitate intră și cele ale Rusiei care invocă extinderea NATO atunci când vorbește de securitatea sa.
  • Este greu de crezut că acum, în acest context, China ar putea să-și schimbe politica față de Rusia. Abandonarea Moscovei nu ar rezolva și nici măcar nu ar atenua cea mai importantă provocare de securitate, reprezentată din perspectiva Beijingului de către SUA. Un alt motiv pentru care China nu-și va schimba retorica față de Rusia, cel puțin nu atât timp cât războiul din Ucraina este în plină desfășurare, este de natură internă. Chiar acum, înainte de congres, înțelepciunea liderului chinez ar fi pusă la îndoială după declarația comună de pe 4 februarie.
  • O Rusia slăbită de război și sancțiuni, dar nu haotică și instabilă, se potrivește intereselor pe termen lung ale Chinei. Izolarea Rusiei o va împinge și mai mult într-o poziție de partener inferior în această relație, sporind în același timp dependența sa economică și strategică de China.
Războiul din Ucraina ar putea să accelereze apropierea economică a Moldovei de UE
Războiul din Ucraina ar putea să accelereze apropierea economică a Moldovei de UE

Războiul din Ucraina afectează economia Republicii Moldova, care deja este cea mai săracă țară din Europa. Zeci de mii de refugiați se află pe teritoriul Moldovei, piețele din Rusia și Ucraina sunt mult mai greu de accesat, importurile din țările respective au de suferit, iar la toate acestea se adaugă creșterea prețurilor la nivel global și dependența energetică de Rusia. Chișinăul ar putea folosi însă și în avantajul său criza, accelerând integrarea economică cu Uniunea Europeană.

Mădălin Necșuțu
Mădălin Necșuțu
16 May 2022
Cum este percepută de ruși „operațiunea specială” din Ucraina și când ar putea să scadă susținerea pentru regimul Putin
Cum este percepută de ruși „operațiunea specială” din Ucraina și când ar putea să scadă susținerea pentru regimul Putin

Un sondaj realizat de un centru independent după prima lună a războiului din Ucraina arată susținerea masivă a rușilor pentru așa-numita „operațiune specială” și pentru regimul Putin. Această susținere s-ar putea însă eroda pe măsură ce populația simte impactul conflictului și al sancțiunilor internaționale.

Angela Grămadă
Angela Grămadă
05 May 2022
Transnistria, Găgăuzia, Bălți. Provocări în Republica Moldova înainte de Ziua Victoriei
Transnistria, Găgăuzia, Bălți. Provocări în Republica Moldova înainte de Ziua Victoriei

Pe măsură ce se apropie 9 mai, zi în care în Rusia și alte țări ex-sovietice este marcată victoria împotriva Germaniei naziste, crește numărul de incidente în punctele nevralgice ale Republicii Moldova. În Găgăuzia sau la Bălți, se pledează pentru încălcarea legii care interzice simbolurile armatei ruse asociate cu invadarea Ucrainei. În Transnistria au avut loc mai multe „atacuri” nerevendicate.

Mădălin Necșuțu
Mădălin Necșuțu
03 May 2022
În căutarea alternativei la petrolul rusesc, Occidentul ar putea ajunge la „Rusii mai mici”
În căutarea alternativei la petrolul rusesc, Occidentul ar putea ajunge la „Rusii mai mici”

Dependența europeană de hidrocarburile importate din Rusia împiedică adoptarea unor sancțiuni care să priveze Moscova de venituri semnificative, pe care le poate folosi pentru a-și susține mașina de război. Occidentul caută surse alternative, însă acestea sunt, în general, „Rusii mai mici” – regimuri autoritare acuzate și ele de încălcarea drepturilor omului.

Ionuț Iamandi
Ionuț Iamandi
30 Apr 2022