Facebook Twitter Instagram Youtube LinkedIn

News

Membrul sârb al președinției tripartite de la Sarajevo, Milorad Dodik, a calificat Bosnia drept o țară imposibilă și a propus separarea comunităților componente

Object Name: BOSNIA GOVERNMENT PRESIDENCY
©EPA-EFE/FEHIM DEMIR  |   Newly elected member of the Bosnia and Herzegovina tripartite presidency Serb Milorad Dodik

Membrul sârb al președinției tripartite de la Sarajevo, Milorad Dodik, a calificat Bosnia drept o țară imposibilă și o construcție impusă comunităților componente și a apreciat că e preferabilă o separare pașnică. Aceasta, crede el, ar fi pentru Balcani o soluție mult mai bună decât situația din prezent. Declarațiile lui Dodik survin după ce el a refuzat o întâlnire cu noul Înalt reprezentant al Națiunilor Unite în Bosnia, fostul ministru german al Agriculturii Christian Schmidt. Acesta tocmai afirmase că vrea să ajute Bosnia să devină un stat normal și funcțional, misiune pe care a calificat-o drept defel facilă, dar nu imposibilă.

Schmidt a preluat funcția de la austriacul Valentin Inzko, care a îndeplinit-o timp de 12 ani. Principala misiune a Înaltului reprezentant e aceea de a veghea la respectarea acordurilor de pace de la Dayton, ce au pus capăt sângerorului conflict intercomunitar din Bosnia, soldat, între 1992 și 1995, cu peste o sută de mii de morți. 

Luna trecută, Consiliul de Securitate al Națiunilor Unite a respins, cu o majoritatea zdrobitoare, un proiect rusesc de rezoluție care prevedea închiderea Biroului ONU din Bosnia pe  31 iulie 2022. Susținut de China, proiectul n-a primit decât două voturi pentru, ale reprezentanților Moscovei și Beijingului, în timp ce toți ceilalți membri ai Consiliului, occidentali, asiatici, africani sau sud-americani, s-au abținut. Ca să fie adoptată, rezoluția avea nevoie de cel puțin nouă voturi favorabile din partea celor 15 țări din CSONU, cu condiția ca niciunul dintre membrii permanenți (Statele Unite, Marea Britanie, Franța, Rusia și China) să nu-și exercite dreptul de veto.

Analiștii susțin că eșecul inițiativei rusești era previzibil, după ce diplomații occidentali au acuzat vehement Moscova că încearcă să decredibilizeze Biroul Înaltului reprezentant al ONU la Sarajevo și pe noul titular al funcției, Christian Schmidt. Rușii acuză Biroul de părtinire și de ostilitate față de prietenii și protejații lor sârbi bosniaci. Pentru occidentali, supervizarea internațională a situației din Bosnia rămâne imperativă, pe fondul unei păci fragile între comunități și al proiectelor secesioniste.  

După război, ţara e divizată administrativ între federația croato-musulmană și republica sărbilor bosniaci, legate prin instituţii centrale. Președinții celor trei comunități asigură, prin rotație, șefia statului. Recent, atât Bruxellesul, cât şi Washingtonul au repetat că susţin integritatea teritorială a Bosniei, după ce o notă diplomatică neoficială a Uniunii Europene a provocat consternare la Sarajevo. Suntem categoric împotriva modificării graniţelor – a precizat purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Eric Mamer, iar cel al Departamentului american de Stat, Ned Price, a subliniat că ideea generează instabilitate şi redeschide răni în regiune. Nota a apucat, însă, să alimenteze temerile privind o schimbare de strategie a Bruxellesului, care pledase, anterior, pentru consolidarea în regiune a națiunilor civice, capabile să depășească fracturile etnice și confesionale. Publicată iniţial în media din Slovenia şi atribuită premierului conservator Janez Jansa, nota i-ar fi fost, deja, trimisă preşedintelui Consiliului European, Charles Michel, ca schiță a politicii comunitare în regiune în mandatul sloven al preşedinţiei semestriale a Consiliului Uniunii, dintre 1 iulie și 31 decembrie 2021. Jansa a negat că textul îi aparține și l-a calificat drept un fals. Potrivit unor surse de la Bruxelles, statele membre ale Uniunii nici nu l-ar fi primit. Nota apreciază că obstacolul major pentru integrarea europeană a  Balcanilor de Vest sunt problemele etnice nesoluţionate și, de aceea, pledează pentru crearea unei Serbii Mari, a unei Albanii Mari şi a unei Croaţii Mari. Regiunea autonomă a sârbilor bosniaci ortodocși ar urma să intre sub autoritatea Serbiei, cantoanele croate catolice din Herțegovina să revină Croaţiei, Bosnia ar rămâne un mic stat aproape exclusiv musulman, iar fosta provincie sârbă Kosovo, majoritar musulmană și albanofonă, s-ar uni cu Albania.

În Bosnia, proiectul e considerat o nouă ameninţare la adresa integrităţii teritoriale – i-a comunicat lui Charles Michel membrul musulman al preşedinţiei colegiale tripartite de la Sarajevo, Sefik Dzaferovic. El crede că astfel de iniţiative ar putea conduce la un nou război în regiune.

 


Other news
Bruxellesul afirmă că Germania se află în centrul eforturilor de dezinformare ruseşti mult mai mult decât orice altă ţară din Uniunea Europeană

Bruxellesul afirmă că Germania se află în centrul eforturilor de dezinformare ruseşti mult mai mult decât orice altă ţară din Uniunea Europeană

Imaginea pe care propaganda Kremlinului încearcă să le-o creeze germanilor e una de 'rusofobie' iraţională.

Letonia reintră, de joi, pentru aproape o lună, în carantină

Letonia reintră, de joi, pentru aproape o lună, în carantină

Premierul Karins Krisjanis le-a cerut iertare persoanelor vaccinate anti-COVID-19, pentru care nu există rabat de la restricţii.

Guvernul Armeniei a anunţat că destituirea şefului Marelui Stat Major, Onik Gasparian, a intrat în vigoare

Guvernul Armeniei a anunţat că destituirea şefului Marelui Stat Major, Onik Gasparian, a intrat în vigoare

În replică, preşedintele Armen Sarkisian a cerut Curţii Constituţionale să se pronunţe asupra revocării din funcţie a şefului armatei, ordonată de premierul Nikol Paşinian.

05 Aug 2021

3 minutes read
Președintele ceh, Milos Zeman, îl va desemna premier pe liderul de centru-dreapta Petr Fiala
Președintele ceh, Milos Zeman, îl va desemna premier pe liderul de centru-dreapta Petr Fiala

Procedurile constituționale pentru învestirea unui nou guvern au fost de două ori amânate, din cauza problemelor de sănătate ale președintelui.

27 Nov 2021
Doi copii uciși în Kosovo, într-un atac armat asupra unui autobuz școlar
Doi copii uciși în Kosovo, într-un atac armat asupra unui autobuz școlar

Anchetatorii par să excludă pista teroristă, iar surse polițienești acreditează ipoteza unei reglări de conturi, pe fondul conflictului dintre două companii locale de transport.

27 Nov 2021
Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a afirmat că țara sa e pregătită pentru o eventuală  escaladare a tensiunilor cu Rusia
Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a afirmat că țara sa e pregătită pentru o eventuală escaladare a tensiunilor cu Rusia

Șeful serviciului de informații al armatei ucrainene, Kirilo Budanov, declarase, anterior, că peste 90 de mii de militari ruși sunt masați la frontiera comună și estimase că aceștia ar putea ataca Ucraina anul viitor, la sfârșitul lui ianuarie sau începutul lui februarie.

26 Nov 2021
Bagdadul repatriază încă 800 de migranți irakieni blocați la frontiera dintre Belarus și Polonia
Bagdadul repatriază încă 800 de migranți irakieni blocați la frontiera dintre Belarus și Polonia

Mii de migranți ilegali se află, încă, în pădurile de la frontierele belaruse, de unde speră să intre în spațiul Uniunii Europene, prin Polonia, Lituania sau Letonia.

26 Nov 2021