În Bosnia-Herțegovina, este interzisă negarea genocidului, conform noilor amendamente la Codul penal. Sârbii anunţă că vor boicota activitatea instituţiilor centrale ale țării

Liderii partidelor politice ale sârbilor din Bosnia au anunţat boicotarea instituţiilor centrale ale Bosniei-Herțegovina, în semn de protest faţă de decizia Înaltul Reprezentant al comunităţii internaţionale de a interzice negarea genocidului. Ei contestă astfel măsura diplomatului austriac Valentin Inzko, care a impus vineri mai multe amendamente la Codul penal bosniac pentru a interzice negarea genocidului şi a crimelor de război în această ţară unde masacrul de la Srebrenica este adesea minimalizat de liderii sârbi.

Înaltul Reprezentant al comunităţii internaţionale în Bosnia, al cărui rol este să vegheze la respectarea acordului de pace de la Dayton, dispune de puteri discreţionare care îi permit să impună legi sau să demită aleşi. Faptul că Valentin Inzko a recurs la aceste puteri – în premieră, în ultimii ani – cu doar o săptămână înainte de încheierea mandatului său, i-a surprins şi nemulţumit puternic pe responsabilii politici ai sârbilor bosniaci. Diplomatul austriac, aflat în funcţie de 12 ani, urmează să-i predea ştafeta, la 1 august, germanului Christian Schmidt, a cărui numire este contestată la ONU de Rusia şi China.

„Începând de mâine, reprezentanţii politici sârbi nu vor mai participa la activitatea instituţiilor comune din Bosnia-Herţegovina şi nu vor mai lua nicio decizie, atât timp cât această problemă nu este rezolvată“ – a declarat într-o conferinţă de presă Branislav Borenovic, unul din liderii opoziţiei în Republika Srpska, entitatea sârbilor bosniaci. El a precizat că hotărârea se referă la preşedinţia tripartită, la Parlament şi Guvern, ceea ce înseamnă, practic, intrarea în blocaj a acestor instituţii centrale.

De la sfârşitul războiului intercomunitar (1992-1995), Bosnia este divizată în două entităţi, Republika Srpska şi Federaţia croato-musulmană. Comis cu câteva luni înainte de sfârşitul războiului soldat cu 100.000 de morţi, masacrul de la Srebrenica, în care forţele sârbe bosniace au ucis în jur de 8.000 de bărbaţi şi adolescenţi bosniaci musulmani, a fost calificat drept genocid de justiţia internaţională.