Facebook Twitter Instagram Youtube LinkedIn

News

Doi foști șefi ai securității sârbe au fost condamnați de justiția internațională la câte 12 ani de închisoare, pentru crime împotriva umanității și crime de război

Object Name: NETHERLANDS THE HAGUE WAR CRIMES TRIAL
© EPA/Michael Kooren / REUTERS POOL  |   Former Serbian state security officials Franko Simatovic (R, background) and Jovica Stanisic also known as Frenki (L, background) appear in court for their retrial at the United Nations Mechanism for International Criminal Tribunals in The Hague, Netherlands, 13 June 2017. The two men are charged with committing crimes against Croats and Bosniaks during the wars in Croatia and Bosnia and Herzegovina from 1991 to 1995.

Doi foști șefi ai securității sârbe din perioada regimului lui Slobodan Miloșevici au fost condamnați, miercuri, de justiția internațională la câte 12 ani de închisoare, pentru crime împotriva umanității și crime de război. Procurorii  ONU i-au acuzat că au antrenat și înarmat etnici sârbi să întreprindă sângeroasele campanii de purificare etnică, în timpul războaielor din anii 90 din fosta Iugoslavie. Agențiile de presă scriu că rejudecarea proceselor lui Jovica Stanisic, 70 de ani, fost șef al securității interne din Serbia, și adjunctului său Franko "Frenki" Simatovic, 71, a fost ultimul dosar important pe agenda Tribunalului Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie de la Haga, din Olanda. Aflați, în prezent, în libertate condiționată, în Serbia, amândoi s-au declarat nevinovați, după ce acuzarea a spus că forțele separatiste sârbești din Croația și Bosnia, autoare ale unor atrocități fără egal în Europa postbelică, erau complet dependente de sprijinul Belgradului. Procurorii ceruseră închisoare pe viață pentru Stanisic și Simatovic, despre care spun că i-au coordonat pe voluntarii, polițiștii și militarii sârbi implicați în campaniile de purificare etnică. Cei doi au fost achitați în 2013, la șapte ani după moartea, în închisoarea de la Haga, a patronului lor Miloșevici, dar procesul a fost redeschis în 2015. Luna acesta, tot la Haga, Tribunalul Penal Internațional a respins apelul introdus de fostul șef militar al sârbilor bosniaci, Ratko Mladici, condamnat la închisoare pe viață pentru genocid, crime împotriva umanității și crime de război, comise în timpul conflictelor intercomunitare dintre 1992 și 1995, ce au însoțit dezmembrarea fostei Iugoslavii. Supranumit Măcelarul din Balcani, generalul Mladici, azi în vârstă de 79 de ani, se visa, spun comentatorii, un erou al poporului sârb, dar  numele lui rămâne legat, mai ales, de masacrul de Srebrenica, cel mai cumplit din Europa postbelică, unde trupele sale au ucis opt mii de bărbați și adolescenți musulmani. Mladici a fost capturat în 2011, după ce, beneficiind de protecția unor personaje importante de la Belgrad, a stat ascuns 16 ani. Luna trecută, un avocat al fostului lider politic al sârbilor bosniaci, Radovan Karadzici, a declarat ONU că transferul clientului său într-o închisoare britanică ar echivala cu o sentinţă capitală. El crede că acesta va fi atacat de deţinuţii musulmani, care ar vrea să-şi răzbune coreligionarii ucişi în Bosnia. Condamnat  în 2019 la închisoare pe viaţă de Tribunalul Penal Internaţional, sub acuzaţia de genocid şi crime de război, Karadzici urma să fie transferat, cu acordul lui, de la Haga în Marea Britanie, în virtutea unei înţelegeri dintre ONU şi guvernul de la Londra – a precizat ministrul de Externe, Dominic Raab. Data transferului nu a fost anunţată şi, din raţiuni de securitate, a rămas strict secretă. Azi în vârstă de 75 de ani, Karadzici a fost găsit responsabil de persecuţii, crime, violuri, tratamente inumane şi deportări forţate, mai ales în cursul celor patru ani în care trupele sale au asediat capitala bosniacă Sarajevo, unde au murit mai mult de zece mii de oameni, şi în enclava Srebrenica, în 1995. După moartea, în 2006, tot la Haga, unde era judecat, a fostului om forte de la Belgrad, Slobodan Milosevici, Karadzici a rămas cel mai important personaj implicat în crimele de război din Bosnia. El a fost arestat în 2008, după 13 ani de clandestinitate. Numeroşi alţi lideri politici, de diferite etnii şi confesiuni, implicaţi în crimele din timpul războaielor iugoslave ale anilor 90 au fost fie achitaţi, fie şi-au ispăşit, deja, pedepsele. La tribunalul special de la Haga se va deschide, în premieră, în septembrie, un proces intentat unui fost comandant al gherilei separatiste kosovare. Unul dintre șefii Armatei de Eliberare din Kosovo (UCK), activ în nordul fostei provincii sârbe, cu populație majoritar albaneză, Salih Mustafa e acuzat de detenție arbitrară, tratamente crude și tortură asupra a șase civili, soldate cu moartea unuia dintre aceștia. În martie, a fost arestat în Belgia și trimis tot la Haga un alt fost șef UCK, Pjeter Shala, cunoscut sub numele de "Comandantul Wolf" și acuzat de abuzuri grave, comise împotriva propriilor săi conaționali, deținuți în centrele de detenție ale gherilei din vestul Kosovo. Comentatorii amintesc că, după încheierea ostilităților, nu doar militari și polițiști sârbi au fost inculpați pentru crime de război, ci și combatanți separatiști, ale cărora ținte au fost sârbii, romii și opozanții kosovari ai UCK. Însuși fostul șef al gherilei și, ulterior, președinte al Kosovo, Hashim Thaçi, e în detenție la Haga, pentru omucideri, tortură și reținere ilegală, comise în 1998 și 1999.

Carte recomandata
Other news
O bandă de traficanți de droguri plănuia asasinarea vicepremierului muntenegrean Dritan Abazovic

O bandă de traficanți de droguri plănuia asasinarea vicepremierului muntenegrean Dritan Abazovic

Cea mai mică dintre fostele republici iugoslave, cu doar 620 de mii de locuitori, Muntenegru e considerată o placă turnantă a traficului de droguri și țigări.

Şeful securităţii din Bosnia (OSA), Osman Mehmedagic, a fost arestat, miercuri, sub suspiciunea că şi-a falsificat diploma universitară

Şeful securităţii din Bosnia (OSA), Osman Mehmedagic, a fost arestat, miercuri, sub suspiciunea că şi-a falsificat diploma universitară

După sângerosul război intercomunitar din anii 90, ţara e divizată administrativ între federația croato-musulmană și republica sărbilor bosniaci, legate prin instituţii centrale, precum OSA.

Organizații umanitare non-guvernamentale au cerut, miercuri, Franței să pună capăt expulzării spre Rusia a militanților ceceni

Organizații umanitare non-guvernamentale au cerut, miercuri, Franței să pună capăt expulzării spre Rusia a militanților ceceni

Parisul vrea să se dispenseze de militanții ceceni, după ce, anul trecut, un tânăr conațional al acestora, refugiat în Franța, a ucis un profesor francez de istorie și geografie, Samuel Paty, pentru că a pledat pentru libertatea de expresie, ce ar include și publicarea unor caricaturi cu profetul musulman Mahomed.

30 Jun 2021

3 minutes read
Rusia a înregistrat, miercuri, un nou număr record, 1.028, de decese provocate de COVID-19 într-o singură zi
Rusia a înregistrat, miercuri, un nou număr record, 1.028, de decese provocate de COVID-19 într-o singură zi

Vice-premierul Tatiana Golikova, care coordonează domeniul Sănătăţii, a propus închiderea întregii activităţi din ţară pentru o săptămână, între 30 octombrie şi 7 noiembrie.

20 Oct 2021
Guvernul monocolor şi minoritar USR, propus de Dacian Cioloş, nu a primit, miercuri, votul de învestitură în Parlamentul de la Bucureşti
Guvernul monocolor şi minoritar USR, propus de Dacian Cioloş, nu a primit, miercuri, votul de învestitură în Parlamentul de la Bucureşti

Decizia USR de a merge în Parlament cu un guvern minoritar a fost luată după ce au eşuat negocierile cu foştii parteneri de guvernare, PNL şi UDMR, pentru refacerea coaliţiei.

20 Oct 2021
Monitor Fake News, Nr. 3: Cutia de rezonanță a propagandei ruse, dârele ucigașe ale avioanelor și urangutanul „bun samaritean”
Monitor Fake News, Nr. 3: Cutia de rezonanță a propagandei ruse, dârele ucigașe ale avioanelor și urangutanul „bun samaritean”

Breaking Fake News realizează, săptămânal, o selecție a narațiunilor false demontate în presa internațională.

20 Oct 2021
Experții spun că economia Republicii Moldova va crește cu cel puțin 9% anul acesta, după contracția de 7 procente din 2020
Experții spun că economia Republicii Moldova va crește cu cel puțin 9% anul acesta, după contracția de 7 procente din 2020

Importurile se vor majora, însă, cu circa un sfert, ceea ce va duce la atingerea unui nivel record al deficitului balanței comerciale.

20 Oct 2021