Senatul și Camera Deputaților de la Bucureşti au aprobat, miercuri, în şedinţe separate, protocoalele de aderare la NATO a Finlandei şi Suediei. Convocate într-o sesiune extradordinară, toate grupurile parlamentare au votat pentru adoptarea acestor documente. În Cameră, au fost 227 de voturi pentru și doar trei abțineri, ale unor deputați neafiliați, între care și Dumitru Coarnă, exclus din PSD după ce a fost în vizită la ambasada rusă. Liderul social-democrat Marcel Ciolacu spunea că acţiunile acestuia sunt total contrare viziunii PSD despre democraţie, libertate şi drepturile fundamentale. Fost polițist și activist sindical, Coarnă a cerut şi a fost primit în audienţă de ambasadorul Federaţiei Ruse la Bucureşti, Valeri Kuzmin. Alături de alţi trei parlamentari, foşti membri AUR (opoziția naționalistă), el i-a prezentat, în martie, lui Kuzmin o propunere privind o aşa-zisă neutralitate a României în războiul declanşat de Rusia în Ucraina. PSD, adaugă Ciolacu, este un partid pro-european, cu un rol decisiv în aderarea României la Uniunea Europeana şi la NATO, și a condamnat ferm agresiunea armată a Federaţiei Ruse în Ucraina. Cele 30 de state membre ale NATO au declanșat, pe 5 iulie, la Bruxelles, procesul de ratificare a aderării Finlandei şi Suediei. Secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, spunea că aceasta e un moment cu adevărat istoric, iar NATO cu 32 de membri va fi şi mai puternic. Turcia este singura ţară din NATO care a condiţionat ratificarea de angajamentele guvernelor de la Helsinki și Stockholm privind combaterea terorismului kurd. Protocolul semnat în capitala belgiană permite participarea Finlandei şi Suediei la reuniuni NATO, precum şi accesul acestora la informaţii secrete, dar nu le asigură protecţie militară prin celebrul Articol 5 din Carta NATO, ce prevede că un atac asupra unui stat membru echivalează cu un atac împotriva tuturor. Articolul 5 se va aplica doar după încheierea procesului de ratificare de către parlamentele tuturor țărilor membre. Acest proces, apreciază exeperții, ar putea dura un an.
Știri