În Rusia au loc, de vineri până duminică, alegeri parlamentare. Primele birouri de vot s-au deschis în Extremul Orient, în regiunile Kamciatca și Ciuhotka. Autoritățile spun că, prelungind scrutinul pe durata întregului weekend, vor putea fi păstrate mai bine măsurile de protecție contra COVID-19, însă criticii acuză, deja, pregătirea unei fraude electorale, fiindcă e imposibil ca observatorii independenți să reziste non-stop în secțiile de votare trei zile și două nopți. Plasat în izolare, după ce zeci de personaje din anturajul său de la Kremlin au fost diagnosticate cu COVID-19, președintele Vladimir Putin le-a cerut rușilor să dovedească la urne responsabilitate, moderație și patriotism.
Luni, Putin a dispus noi majorări salariale pentru militari și forțele de ordine. Actul normativ prevede că, în 2022 și 2023, salariile acestora vor fi indexate la un nivel superior ratei inflației. Luna trecută, inflația a atins în Rusia 6,7 procente, peste ținta de 4% anunțată de banca centrală de la Moscova. Tot în august, Putin a dispus plata unor prime de 15 mii de ruble, echivalentul a circa 170 de euro, pentru militari, polițiști, pompieri sau procurori. Printr-un decret similar, el a ordonat virarea, o singură dată, a câte 10 mii de ruble (110 euro) fiecărui pensionar. Sunt 42 de milioane de pensionari în Rusia şi cel puţin 1,7 milioane de poliţişti, militari şi membri ai gărzii naţionale. Deputatul Andrei Makarov, membru al comisiei pentru buget al Dumei de Stat, citat de agenţiile de presă, spune că totalul ajutoarelor financiare dispuse de Putin va depăşi 500 de miliarde de ruble, adică 5,77 miliarde de euro.
Atât militarii, cât şi pensionarii votează consecvent cu candidaţii pro-Kremlin. Din cauza stagnării economice şi a numeroaselor scandaluri de corupţie, partidul prezidenţial Rusia Unită e creditat în sondajele privind intenţiile de vot cu numai 27% din opţiuni, nici jumătate din cota de încredere pe care le-o inspiră Putin ruşilor, de 62 de procente. Tot circa 30% din voturi ar obține, însumat, cele trei partide din așa-numita opoziție parlamentară, altminteri foarte docilă față de Kremlin – comuniștii, ultranaționaliștii intitulați liberal-democrați și formațiunea de stânga Rusia Dreaptă. Adversarii reali ai puterii, constată media internaţionale, au fost anihilaţi preventiv în ultimele luni: fie trimişi după gratii, fie obligaţi să se exileze, fie puşi în imposibilitatea de a candida, după ce organizaţiile lor au fost declarate extremiste în justiţie.
Opozantul încarcerat Aleksei Navalnîi le-a cerut simpatizanților săi să voteze într-un mod pe care l-a numit inteligent. El și-a îndemnat suporterii să opteze în circumscripțiile lor pentru candidații cu cele mai mari șanse în fața partidului prezidențial, cei mai mulți dintre aceștia, 140 din 225, fiind comuniști, succesori ai fostului partid unic din epoca sovietică.