Facebook Twitter Instagram Youtube LinkedIn Telegram

Analize

Presa independentă rusă, despre „voluntarii” trimiși în teritoriile ocupate din Ucraina și șantajarea Europei

Militari ruși supraveghează un atelier de laminare a metalelor de calitate superioară al uzinii metalurgice din  Alcevsk, regiunea Luhansk, Ucraina, 11 iunie 2022.
© EPA-EFE/SERGEI ILNITSKY  |   Militari ruși supraveghează un atelier de laminare a metalelor de calitate superioară al uzinii metalurgice din Alcevsk, regiunea Luhansk, Ucraina, 11 iunie 2022.

Presa rusă independentă relatează că medici, profesori, funcționari și constructori ruși sunt trimiși în teritoriile ocupate din Ucraina pentru a pregăti „unirea cu Rusia”. În același timp, sancțiunile occidentale lovesc în economia rusă și în bunăstarea populației, spun experții. Președintele Putin însă, continuă să șantajeze Europa cu frigul la iarnă și foamete.

ISTORIES: „Jumătate din banii pe care îi trimite UE, Putin îi folosește pentru război”

Pot sancțiunile să oprească războiul și să schimbe regimul politic în Rusia? Istories.media  a discutat acest subiect cu expertul în finanțe Maxim Mironov profesor IE Business School.

„Oamenii își vor pierde serviciul și nu își vor putea găsi alt loc de muncă”

- Sancțiunile occidentale pot opri războiul?

- Sancțiunile funcționează. În multe ramuri ale economiei ruse e o criză profundă, în unele, situația e aproape critică. De exemplu, în luna mai vânzările de automobile au scăzut cu 83,5%. Pe lângă concedierile masive și neplata salariilor în industria auto, va veni criza și în multe alte domenii. Industria auto este un mare cumpărător de oțel, plumb, cauciuc, piese și așa mai departe. Oamenii vor rămâne fără serviciu, iar alte locuri de muncă nu vor exista. Majoritatea cetățenilor ruși nu au economii, astfel, scăderea bruscă a nivelului de viață se va produce imediat după concedieri.

- Dar cum va opri războiul faptul că sute de mii de cetățeni ruși vor rămâne fără serviciu și fără bani?

- Nu cunosc mecanismul exact, pentru că sancțiunile nu sunt o forță militară. Adică acestea nu omoară direct oameni, dar înrăutățesc fundamental, nu doar pe termen scurt, potențialul economiei ruse – să producă armament, să plătească salarii, să formeze bugetul. În aprilie, deja, am avut deficit bugetar. Dacă ai deficit bugetar și nu poți împrumuta bani pe piață, iar Rusia este în prezent decuplată de la toate piețele, atunci va trebui să tai din salarii. În curând va apărea necesitatea achitării ajutoarelor de șomaj, vor fi tensiuni sociale. 

Rusia a consumat timp de patru luni practic întreaga rezervă de rachete moderne, au fost avariate o mulțime de tancuri, etc. Înlocuirea acestui armament va fi foarte dificilă, pentru că nu există capacitățile de producție necesare. Dacă Uralvagonzavod [companie gigant producătoare de armament] ar funcționa nonstop, ar putea produce câteva zeci de tancuri pe an. Nu poți lupta cu bani, ai nevoie de armament. Nimeni nu va livra acum armament Rusiei și ea nu poate să-l producă. Deja sunt repuse în uz tancurile vechi T-62, din anii 1960. Dacă nu ai acces la componente importate, nu poți produce armament bun.

Toți acești factori vor îngreuna tot mai mult întreținerea războiului. Dar ce va acționa nemijlocit – fie că oamenii vor ieși în stradă, fie salariile neplătite, fie lipsa tancurilor? Ceva ar putea influența.

- Potrivit ultimelor date, Rusia cheltuiește în război aproximativ un miliard de ruble pe oră – mai exact 21 de miliarde pe zi. Iar banii nu se termină.

- 21 de miliarde pe zi – este chiar mai puțin decât UE plătește pentru carburanții rusești. Adică, Rusia cheltuiește pentru război 400 de milioane de euro pe zi, iar UE achită zilnic 700-800 de milioane de euro. Iar jumătate din banii pe care îi trimite UE, Putin îi dă pentru război.

[…]

- Când vor simți cetățenii ruși efectele războiului și ale sancțiunilor? Întârzierile de pensii, șomajul, lipsa mărfurilor în magazine?

- Rușii deja le simt, dar desigur încă nu foarte puternic, nu sunt consecințe catastrofale. Unele mărfuri au dispărut deja din magazine. Vânzările de automobile au scăzut de cinci-șase ori. IKEA, o mulțime de branduri de haine au plecat din Rusia. Dispariția mărfurilor deja este vizibilă.

Șomajul va apărea în toamnă, deoarece atunci când companiile plecau, ca să nu fie arestat managementul, au continuat să achite un timp salariile. Dar nu le poți achita la nesfârșit. Cred că vor începe concedierile în iulie-august. Cred că tot atunci vor începe unele restricții de prețuri la petrol, vor apărea probleme la buget.

Cel mai important e dacă îi vor plăti țările occidentale lui Putin pentru petrol și gaze. Deocamdată, cu prețuri record la carburanți, chiar și cu reduceri, Putin își poate face bugetul cu un deficit mic.

[…]

VERSTKA.MEDIA: Rusia trimite medici, profesori și funcționari în teritoriile ocupate din Ucraina

În ultimul timp, au apărut informații că Rusia își trimite specialiștii în teritoriile ocupate din Ucraina: regiunile Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson. Acolo pleacă medici, profesori, constructori și funcționari. Verstka scrie care este scopul acestor „deplasări”, cine le acceptă și de ce Rusia încearcă să populeze orașele ucrainene cu cetățenii săi.

Vadim Cerneaiev [nume schimbat] locuiește în Nijnii Novgorod și de 15 ani predă istoria în școală. El povestește că în luna iunie 2022, i s-a propus, împreună cu un grup de colegi, să meargă să lucreze „în teritoriile din sud-vest”.

Propunerea a venit de la directorul școlii, fără presiuni și amenințări. „Ne-au propus să mergem într-un soi de deplasare pentru schimb de experiență, povestește profesorul. Invitau profesori, metodiști. Cred că pentru pregătirea cadrelor locale de noul an școlar, ulterior, probabil, i-ar fi convins să rămână”.

În timpul discuției cu directorul nu s-a vorbit de plata pentru deplasare, ulterior, profesorii discutau că remunerarea s-ar ridica la suma de 7-8 mii de ruble pe zi (aproximativ 130 de euro).

„Este josnic să ademenești oamenii cu bani, spune pedagogul. Dar în contextul înrăutățirii situației economice, profesorii pot cădea în plasă”.

Verstka a mai scris că profesorii care sunt trimiși „în teritoriile de sud-vest” sunt plătiți cu opt mii de ruble pe zi. Dacă această informație este veridică, reiese că salariul lor depășește suma pe care o primesc pedagogii în Rusia.  […]

Însuși Cerneaiev a refuzat să meargă, din cauză că „scopul acțiunilor militare este mincinos ”, Rusia are „o politică externă agresivă” și poartă un război imperial „cu obiective de acaparare și de extindere a influenței sale în anumite teritorii”.

Intenția exactă a Rusiei de racolare a oamenilor pentru lucru în orașele ucrainene nu este cunoscută. E posibil ca una din cauze să fie faptul că specialiștii locali refuză să colaboreze cu noii „conducători”. Potrivit informațiilor din presă, în Herson, mulți profesori nu vor să lucreze cu administrațiile regională și orășenească care au legături cu militarii ruși. […]

Sunt chemați să lucreze în Ucraina doar profesorii din regiunile Rusiei. În Moscova și Petersburg nu a apărut niciun asemenea anunț. În orașele mari, profesorii au o situație materială mai stabilă. […]

Până la recrutarea profesorilor, în DNR și LNR au fost trimiși medici ruși. Informații despre aceasta au apărut încă în primăvară. […]

Presa loială Kremlinului scrie că medicii merg să lucreze în Ucraina ca voluntari, gratis. În același timp, pe internet pot fi găsite anunțuri în care le sunt propuse contracte. Verstka a găsit pe rețelele de socializare apeluri pentru „medici de toate specialitățile să meargă în Donbass la lucru în teritoriile noi eliberate”. […]

În Donbass sunt trimiși și funcționari, a scris pe 21 iunie Vedomosti.  Racolarea „funcționarilor, deputaților și activiștilor” care vor să lucreze în republice autoproclamate se face prin intermediul administrațiilor guvernatorilor.

Deocamdată se vorbește de deplasări neoficiale. Celor care acceptă să meargă li se promite promovarea în funcție. Potrivit surselor publicației, cadrele umane ruse sunt angajate pentru „pregătirea eventualei uniri cu Rusia”, care poate avea loc la sfârșitul anului.

În Donbass sunt invitați și constructorii. În cadrul administrațiilor din Voronej, Penza și Nijegorodsk s-a anunțat că în regiune sunt trimiși specialiști și tehnică pentru refacerea școlilor, spitalelor, grădinițelor și drumurilor. Vice-premierul rus Marat Husnullin a declarat că în Mariupol deja au început lucrările.

GRANIRU: Să încetăm să ne fie frică

Vitalii Portnikov scrie pe Graniru  despre frica Occidentului în fața șantajului și amenințărilor lui Putin.

Vladimir Putin a decis să amintească lumii întregi că nu e doar un asasin, dar și un șantajist – până la războiul cu Ucraina cel mai bine a știut să șantajeze. Acum însă, pe fundalul omorurilor și distrugerilor, șantajul putinist arată și mai sinistru – pentru că toți trebuie să înțeleagă că nu sunt doar vorbe și amenințări, că nimic nu îl va opri pe acest om.

Amenințarea războiului nuclear cu NATO. Putin deja a văzut că Occidentul se teme cel mai mult de aceasta. Ce se va întâmpla dacă Rusia va ataca o țară NATO? Alianța va trebui să răspundă și astfel va fi creat un risc real de schimb de atacuri nucleare? Sau să încerce să „reglementeze criza” demonstrând astfel incapacitatea  lumii civilizate să reziste în fața disponibilității ruse de a „merge în rai” cu tot cu populație? Faptul că Comisia Europeană și-a revizuit regulile de tranzitare spre regiunea Kaliningrad a demonstrat, încă o dată, că Occidentul este dispus la cedări în fața amenințărilor ruse, dacă aceste amenințări nu se referă la teritoriul Ucrainei, ci chiar la țările NATO.

Șantajul cu frigul. Sistarea livrărilor de gaze prin Nord-Stream-1 deja provoacă panică. Ce se va întâmpla dacă Rusia nu va relua livrările? La ce să se aștepte la iarnă statele europene? Cum se vor încălzi? Ce va fi cu economia, cu prețurile? Șantaj funcționează, dovadă decizia Canadei de a-i returna Germaniei turbina aflată sub sancțiuni și de a repara alte câteva. Decizia a fost susținută public de Casa Albă, pentru că SUA, la fel, se tem de iarna europeană fără gazele rusești. Iar Putin? Putin, dacă dorește, poate lăsa Europa în frig cu tot cu turbine. El a văzut deja frica în ochii potențialelor victime.

Șantajul cu foametea. Acesta e preferatul lui Putin. […]

Putin a reușit să obțină cel mai important lucru – frica. Occidentul se teme de război, de frig și de foamete. Frica, însă, este principalul aliat al șantajistului. Când îți este frică începi să cauți cum să-l „împaci”, cum să ajungi la un compromis cu el, în consecință îi dai agresorului tot cea ce cere și chiar mai mult. El nu va înceta să șantajeze. El va inventa noi și noi posibilități. El vă va șantaja mereu, cât veți trăi cu frică.

Trebuie să încetăm să ne fie frică.

Tags: Ucraina , Rusia , dezinformare , Război în Ucraina , Donbass , Revista presei , Presă rusă independentă
Propaganda de Razboi - Razboi in UCRAINA
Alte articole
În căutarea susținerii populare, Erdoğan insistă pe un nou proiect: soluția a două state cipriote

În căutarea susținerii populare, Erdoğan insistă pe un nou proiect: soluția a două state cipriote

Turcia se pronunță tot mai insistent în favoarea soluției a două state cipriote și face eforturi să convingă și alte state să recunoască Ciprul turcesc. Recep Tayyip Erdoğan pare să își fi asumat cauza cipriotă pentru a atrage de partea sa electoratul naționalist, în perspectiva alegerilor din 2023.

Serbia cere să fie primită în UE, dar preferă prietenia Chinei

Serbia cere să fie primită în UE, dar preferă prietenia Chinei

Opțiunea pentru China ține de interesele politice interne și externe ale Belgradului, care caută să arate că are o alternativă la Occident și a ales puterea mai relevantă, aflată în creștere, spre deosebire de o Rusie izolată și în criză. China, la rândul său, este interesată să aibă un cap de pod prin care să pătrundă, pe ușa din spate, pe piețele europene.

România 2022: Top FAKE NEWS & DEZINFORMĂRI demontate de Veridica

România 2022: Top FAKE NEWS & DEZINFORMĂRI demontate de Veridica

Războiul din Ucraina, discursul suveranist și teoriile conspirației legate de așa-zisa dictatură sanitară au generat majoritatea dezinformărilor și știrilor false apărute în România în 2022. Acestea au fost promovate pe/de diferite canale media (România liberă, Național, Activenews, GoldFM, gândește.org etc.) și pe rețele de socializare de personaje în general controversate ca Sorin Roșca Stănescu, Cosmin Gușă, Diana Șoșoacă și Adrian Severin.

Mariana Vasilache

20 Jul 2022

Actualizat la: 20 Jul 2022 11:09:59
Mariana Vasilache

Urmareste-ne si pe Google News

Timp de citire: 8 min
Presa rusă independentă, despre cei care au ucis civili ucraieni la Dnipro și cum se folosește regimul Putin de frică
Presa rusă independentă, despre cei care au ucis civili ucraieni la Dnipro și cum se folosește regimul Putin de frică

„În Rusia, jurnaliștii nu pun întrebări” i-a spus unei jurnaliste un ofițer suspectat că ar fi fost implicat în bombardarea unui bloc de locuințe din orașul ucrainean Dnipro. Presa rusă independentă mai scrie și cum eforturile Kremlinului de a mări efectivele armatei par supuse eșecului, dar și despre felul în care regimul Putin încearcă să îi țină sub control pe ruși și să se impună în plan internațional prin frică.

Mariana Vasilache
Mariana Vasilache
23 Jan 2023
Georgia riscă să își compromită relațiile cu Occidentul și să revină în orbita Rusiei dacă fostul președinte, Miheil Saakașvili, moare în detenție
Georgia riscă să își compromită relațiile cu Occidentul și să revină în orbita Rusiei dacă fostul președinte, Miheil Saakașvili, moare în detenție

Pe parcursul ultimului an, starea de sănătate a fostului președinte al Georgiei, Miheil Saakașvili, care execută o sentință de șase ani de închisoare, a fost un subiect important al dezbaterilor politice atât în interiorul, cât și în afara Georgiei. Opoziția și avocații lui Saakașvili spun că acesta ar trebui transferat la o clinică europeană unde să fie tratat pentru afecțiuni psihice, degradarea personalității și depresie profundă. Guvernul susține că fostul președinte ar simula. În sfârșit, dinspre Bruxelles vin semnale că dacă Miheil Saakașvili moare în detenție, viitorul european al Georgiei ar putea fi amenințat.

Diana Şanava
Diana Şanava
20 Jan 2023
Presa rusă independentă despre masacrul de la Makeevka, rusificarea copiilor ucraineni deportați și noua cursă a înarmărilor
Presa rusă independentă despre masacrul de la Makeevka, rusificarea copiilor ucraineni deportați și noua cursă a înarmărilor

Autoritățile ruse au recunoscut pentru prima oară pierderi masive provocate de un atac ucrainean, iar schimbarea tacticii de comunicare pare să fi fost făcută pentru a preveni un scandal, scrie presa rusă independentă. Tot aceasta relatează despre rusificarea copiilor ucraineni deportați în Rusia și despre cursa înarmărilor declanșată de invadarea Ucrainei.

Mariana Vasilache
Mariana Vasilache
13 Jan 2023
Filiera estoniană: în timp ce încearcă să ajungă în Europa, mii de refugiați ucraineni se văd nevoiți să se îndrepte către est, pentru a evita luptele
Filiera estoniană: în timp ce încearcă să ajungă în Europa, mii de refugiați ucraineni se văd nevoiți să se îndrepte către est, pentru a evita luptele

Orașul estonian Narva este legat de Ivangorod în Rusia de Podul Prieteniei, un nume care poate părea ironic acum, când mulți refugiați ucraineni trec podul în drumul lor către Europa. Ei se văd nevoiți să se îndrepte către est, apoi către nord, deoarece luptele din Ucraina le blochează ruta către vest. O rețea de voluntari ruși și estonieni îi ajută pe acești refugiați. În timp ce o parte din ei își continuă drumul către alte țări europene, mulți au ales să rămână în mica țară baltică, unde autoritățile încep să se simtă depășite.

Olesja Lagashina
Olesja Lagashina
12 Jan 2023