Facebook Twitter Instagram Youtube LinkedIn

Analize

Presa independentă rusă, despre crime de război și arsenalul mai mare, dar depășit, al Rusiei

Pictura murală „Sf. Javelina”, care înfățișează o figură simbolică a Maicii Domnului ținând un sistem american de rachete antitanc „Javelin” – folosit de armata ucraineană în lupta cu trupele ruse – pe peretele unui bloc de apartamente din Kiev, Ucraina, 25 mai 2022.
©EPA-EFE/OLEG PETRASYUK  |   Pictura murală „Sf. Javelina”, care înfățișează o figură simbolică a Maicii Domnului ținând un sistem american de rachete antitanc „Javelin” – folosit de armata ucraineană în lupta cu trupele ruse – pe peretele unui bloc de apartamente din Kiev, Ucraina, 25 mai 2022.

În timp ce Kremlinul și majoritatea canalelor media rusești insistă în continuare pe narațiunea cu „operațiunea specială”, presa independentă din Rusia scrie despre crimele de război comise de armata rusă în Ucraina, de la uciderea populației civile, până la distrugerea completă a unor orașe. De asemenea, jurnaliștii de investigație au analizat arsenalele celor armate și raportul de forțe dintre acestea.

ISTORIES: Crimele de război comise de militarii ruși în Ucraina

Analiștii Conflict Intelligence Team relevă cazurile de rezonanță care au putut fi confirmate, relatate de ISTORIES.  

Uciderea în masă a populației civile

Cel mai răsunător caz de ucidere în masă a civililor este „măcelul de la Bucea”. Imaginile din satelit și înregistrările cu drone demonstrează univoc vina părții ruse: acolo se văd corpurile localnicilor pe străzile din Bucea în perioada în care orașul era controlat de trupele ruse. De asemenea, există mărturii că în aceeași perioadă au început înhumări în masă.

Există și imagini video în care se vede clar cum tehnica militară rusă cu însemnul V, specific trupelor rusești care au acționat în partea de nord-vest a regiunii Kiev, a deschis focul asupra unei femei pe bicicletă. Este vorba de mașinile moderne de luptă ale desantului BMD-4M, cu care sunt dotate, în primul rând, unitățile „desantului din Pskov” (regimentele 104 și 234 ale diviziei a 76-a), care au provocat pierderi în Bucea și în împrejurimile ei în lunile februarie și martie.

Aceste dovezi și o mulțime de mărturii ale localnicilor care au povestit cele întâmplate jurnaliștilor străini, înlătură orice îndoială referitoare la faptul că aceste crime au fost comise de militarii ruși, preponderent de către parașutiști.

Informații privind tratamentul inuman față de populația civilă vin de peste tot, de exemplu din regiunile Cernigov sau Sumî. […]

Lovituri asupra obiectivelor civile  

Armele interzise, precum cele chimice, nu sunt folosite în acest război, însă în legislația internațională există anumite prevederi restrictive pentru orice tip de arme. Rusia a încălcat aceste prevederi. Doctrina militară a Rusiei se bazează în primul rând pe utilizarea masivă, nediscriminatorie, a diferitelor mijloace de distrugere: artilerie, aviație și altele. De fapt, această doctrină presupune implicit unele crime de război: respectând-o, nu le poți evita.

Armata rusă nu cunoaște alte modalități de cucerire a orașelor. Ea nu dispune de o cantitate suficientă de armament de precizie înaltă ca să lupte ca NATO (când pierderile în rândul civililor sunt de sute, nu de mii de persoane). Respectiv, generalii ruși nu au drept scop evitarea pagubelor, specific acestei strategii, ei nu iau în calcul viețile civililor.

Dintre tipurile de armament neinterzise, dar folosite astfel încât pot duce la crime de război, Rusia utilizează, de exemplu, sisteme reactive de foc în salvă, muniție cu dispersie (Rusia, SUA și alte țări nu le-au restricționat), muniție incendiară. În esență, acestea au o întrebuințare legitimă. Scopul lor de bază este distrugerea inamicului în câmp deschis, pe suprafețe mari. Armata rusă, însă, recurge la aceste arme împotriva localităților, ceea ce poate fi considerat o potențială crimă de război, pentru că poartă caracter nediscriminatoriu și este interzis de convențiile internaționale.

De exemplu, am stabilit că Rusia a bombardat orașul Cernigov cu bombe incendiare exploziv-brizante OFZAB-500, iar folosirea acestor tipuri de bombe împotriva cartierelor rezidențiale în care se află populație civilă, este absolut interzisă. […]

Violurile

Violurile asupra femeilor ucrainene comise de către militarii ruși sunt confirmate de organizațiile Human Rights Watch și Amensty International. Nu avem nicio îndoială în privința obiectivității acestor organizații, care au investigat încălcarea regulilor de război și din partea Ucrainei în 2014-2015. De asemenea, au apărut interviuri cu victime ale violurilor și nu există nicio îndoială în privința veridicității acestora.

Surse ucrainene vorbesc acum și de cazuri de violare a copiilor, despre care relatează inclusiv Ludmila Denisova, responsabila pentru drepturile omului în Rada Supremă a Ucrainei. În acest sens, în eventualitatea unor procese, urmează să fie colectate și investigate datele.

Răpirea civililor

În mass-media sunt publicate foarte multe povestiri ale oamenilor care au fost „în subsoluri” (astfel în DNR sunt numite reținerile ilegale). Oamenii erau capturați arbitrar, de regulă, de către soldații simpli cărora le era frică de observatorii de artilerie sau căutau „naziștii”, pentru că lor li s-a spus că în Ucraina sunt naziști. […]

Avem informații din diverse surse că fostele sedii ale Serviciului de Securitate al Ucrainei și penitenciarele sunt folosite pentru reținerea ilegală a populației civile. Același lucru l-am observat în Donbass în 2014-2015. Astfel, partea rusă încearcă să contracareze rezistența față de autoritățile ocupante. […]

Jafurile, distrugerea infrastructurii medicale, brutalitatea față de prizonierii de război, mobilizarea forțată continuă lista crimelor de război comise de armata rusă în Ucraina, despre care relatează ISTORIES.

THE INSIDER: Armament NATO vs. rarități sovietice. Cu ce fel de echipament luptă Ucraina și Rusia

În trei luni de război cu Ucraina, forțele armate ruse nu au reușit să obțină un succes decisiv nici în primele zile și săptămâni, nici în așa-numita „luptă pentru Donbass”, iar acum conflictul a căpătat un caracter îndelungat. Rezultatul confruntării va depinde în mare parte de tipurile de armament și tehnică militară și specială de care dispun părțile și se pare că, în curând, vom putea urmări pe câmpul de luptă o confruntare la scară largă a sistemelor de război occidentale (NATO) și sovietice (ruse). THE INSIDER scrie despre echipamentul pe care îl dețineau forțele ucrainene și cele ruse la începutul războiului, ce pierderi au avut, în ce măsură au reușit să compenseze aceste pierderi, care este raportul de forțe în prezent și ce se așteaptă pe termen mediu.

Raportul de forțe

Înainte de invazia în Ucraina, Rusia deținea superioritatea absolută la toate tipurile de arme convenționale, potrivit raportului Military Balance 2022 al International Institute for Strategic Studies (IISS). Armata rusă număra aproximativ 1400 de avioane de luptă, față de 125 câte avea Ucraina, și aproape 500 de elicoptere de atac, contra a 42 ucrainene. Trupele terestre le depășeau pe cele ucrainene la capitolul tehnică de luptă de 3-7 ori: 13 mii de tancuri contra a 2100, 20 de mii de vehicule blindate versus 3000 ucrainene, 6000 de sisteme de artilerie rusești față de 2000 ale Ucrainei. Forțele militare maritime ale Rusiei  și Ucrainei nu pot fi comparate: flota ucraineană are o singură navă, față de zeci de vase din componența Flotei Mării Negre a Federației Ruse (pe lângă submarine de care Ucraina nu dispune).

Acestea sunt cifre generale; dacă analizăm forțele și mijloacele implicate în război, raportul nu este atât de impunător: superioritatea armatei ruse se reduce până la 1,3-1,4 la 1, la tancuri și blindate, până la 2,6 la 1 la avioane, până la 4,5 la 1 - la elicoptere. În privința sistemelor de artilerie, ucrainenii dețin întâietatea. Majoritatea armelor, echipamentelor militare și speciale ale ambelor armate este reprezentată de modele sovietice sau modificări post-sovietice ale acestora.

În pofida acuzațiilor Kremlinului că Ucraina ar fi fost intens înarmată din exterior, în perioada 2014-2021, țările occidentale s-au eschivat să trimită armament greu, limitându-se la blindate, echipamente radar, bărci de patrulare și rachete antitanc. Excepție a fost procurarea unei mari partide de drone turcești Bayraktar.

[…]

Cine deține armament mai performant în momentul de față

Potrivit mărturiilor confirmate vizual din surse deschise, pierderile forțelor armate ruse au depășit 4100 de unități de tehnică militară, în comparație cu forțele armate ucrainene, care au înregistrat 1100 unități distruse. De aci reiese că la majoritatea categoriilor, partea rusă a suferit mai multe pierderi decât cea ucraineană.

Mult mai important este faptul că forțele ucrainene suplinesc pierderile de tehnică sovietică (frecvent foarte învechită) fie cu modele sovietice dar exploatate peste hotare și modernizate (tancurile poloneze T-72M1R), fie cu armament occidental (de ex. BTR M 113 sau obuzierul M777 cu proiectile ghidate). […]

Aliații occidentali au organizat deja livrarea de drone de tip Switchblade și Phoenix Ghost, continuă furnizarea de noi Bayraktar TB-2 și diverse drone tactice și de cercetare (RQ-20 Puma, FlyEye).

La categoria tehnică blindată, Ucraina primește (sau va primi în curând) tancuri poloneze și cehe T-72 de diverse modificări, transportoare blindate americane M113, vehicule de luptă pentru infanterie, BMP, de diverse tipuri. A fost anunțată livrarea a peste 900 de unități de tehnică, care acoperă toate pierderile forțelor ucrainene.

De asemenea, armata ucraineană va fi dotată cu sisteme de artilerie cu rază lungă (270 de unități) și muniție, nu doar de proveniență sovietică: obuziere M777, PzH2000 de proveniență germană și CAESAR franceze. […]

Rusia, însă, nu prea are pe ce conta, doar pe tehnica pusă la păstrare, ne putem ușor imagina capacitatea de atac a acesteia. […] De aici reiese că în domeniul echipamentelor, situația se schimbă încet dar ireversibil în folosul Forțelor Armate ale Ucrainei, în pofida superiorității numerice a Federației Ruse. Cu atât mai mult cu cât „fiarele” ucrainene au parte de susținere logistică și organizațională la standarde NATO.

[…]

Statele NATO livrează tot mai mult armament Ucrainei. Astfel, apare întrebarea dacă va reuși tehnica rusească să se opună celei produse de NATO? Aceasta ar fi posibil dacă soldații ruși ar fi fost motivați și instruiți, iar comandanții ruși competenți, inventivi și pregătiți. Nu vedem nici una, nici alta. Deși, conform cantității de armament Rusia este superioară Ucrainei, în realitățile secolului XXI, volumul mai mare nu rezolvă situația. O armată mică și inteligentă din secolul XXI va înfrânge o armată din secolul XX, chiar daca aceasta e de trei ori mai mare. 

[…]

Tags: Rusia , Război în Ucraina
Turneul Stradivarius 2022
Propaganda de Razboi - Razboi in UCRAINA
Alte articole
10 narațiuni false rusești: mic îndreptar al dezinformării

10 narațiuni false rusești: mic îndreptar al dezinformării

Masiva campanie de dezinformare purtată de Moscova în Occident, în foștii sateliți ai Imperiului Sovietic și pe propriul său teritoriu, are un călcâi al lui Ahile: se limitează la un număr de teme sau narațiuni.

Narațiuni despre România și români în Ucraina: între reminiscențe sovietice și „rănile” Donbass-ului

Narațiuni despre România și români în Ucraina: între reminiscențe sovietice și „rănile” Donbass-ului

Ucraina pare să își fi asumat ferm parcursul – și discursul – european după Euromaidanul din 2013-2014 și semnarea Acordului de asociere cu UE în 2016. Cu toate acestea, retorica presei și a clasei politice încă sunt îmbibate cu narațiuni de sorginte sovietică. Un exemplu tipic este legat de linia discursivă dominantă cu privire la România ca stat, poporul român, istoria românilor și comunitatea românească din Ucraina.

Prima convorbire Biden – Putin: un „privet” cât un „niet”

Prima convorbire Biden – Putin: un „privet” cât un „niet”

Pe 26 ianuarie, Joe Biden a discutat prima oară cu Vladimir Putin în calitate de președinte al Statelor Unite. Cei doi se cunoșteau de ani de zile, dar convorbirea lor nu pare să fi fost o discuție între doi prieteni care s-au regăsit, nici un schimb de amabilități între șefii a două state care vor să stabilească un prim contact și să testeze apele.

Mariana Vasilache

01 Jun 2022

Actualizat la: 24 Jun 2022 17:11:13
Mariana Vasilache

Urmareste-ne si pe Google News

Timp de citire: 8 min
Ucraina cu albele, Rusia cu negrele. A început războiul și pe tabla de șah
Ucraina cu albele, Rusia cu negrele. A început războiul și pe tabla de șah

Rivalitatea șahistă dintre Rusia și Ucraina exista dinainte de invazia din februarie 2022. Exista și dinainte de prima invazie a Rusiei, din februarie 2014. Exista, s-ar putea spune, înainte ca Uniunea Sovietică să se destrame, în decembrie 1991. Dar ea n-a fost nicicând mai aprigă ca anul acesta. Lumea șahului a ajuns din nou, ca pe vremea Războiului Rece, un teren de luptă pentru imagine, influență și putere.

Ionuț Iamandi
Ionuț Iamandi
24 Jun 2022
Omenirea, în pericol. Cum ar putea provoca Rusia o catastrofă la centralele nucleare ale Ucrainei și de ce Agenția Internațională pentru Energie Atomică tace
Omenirea, în pericol. Cum ar putea provoca Rusia o catastrofă la centralele nucleare ale Ucrainei și de ce Agenția Internațională pentru Energie Atomică tace

Invadarea Ucrainei de către Rusia a dus lumea în pragul unui dezastru nuclear, pe măsură ce trupele ruse au ocupat centralele nucleare ucrainene – uneori în urma unor lupte și schimburi de focuri chiar în proximitatea lor – iar rachete lansate de forțele Moscovei au trecut periculos de aproape de acestea. Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) a avut însă o reacție oarecum reținută la aceste riscuri și continuă să colaboreze îndeaproape cu rușii, spre exasperarea ucrainenilor.

Liubov Veliciko
Liubov Veliciko
21 Jun 2022
Republica Moldova, între necesitatea de a se dota cu armament și propaganda Rusiei privind neutralitatea sa
Republica Moldova, între necesitatea de a se dota cu armament și propaganda Rusiei privind neutralitatea sa

Războiul din Ucraina a adus în atenția și starea proastă a armatei Republicii Moldova, insuficient de echipată după trei decenii în care a fost neglijată de autorități. La Chișinău a început să se înțeleagă că armata trebuie să poată face față măcar unei agresiuni dinspre Transnistria, însă Rusia și oamenii săi insistă, în mod absurd, că dotarea armatei echivalează cu încălcarea neutralității.

Mădălin Necșuțu
Mădălin Necșuțu
20 Jun 2022
Presa independentă rusă, despre drumul Finlandei și Suediei către NATO, refuzul unor militari ruși de a lupta în Ucraina și ezitările Occidentului de a-i livra arme Kievului
Presa independentă rusă, despre drumul Finlandei și Suediei către NATO, refuzul unor militari ruși de a lupta în Ucraina și ezitările Occidentului de a-i livra arme Kievului

Presa independentă rusă scrie despre cum a împins Kremlinul Finlanda și Suedia către NATO prin agresivitatea sa în Ucraina și politicile imperialiste. Mediazona analizează cazurile militarilor ruși care au refuzat să mai lupte în Ucraina, iar Garry Kasparov denunță ezitarea Occidentului de a-i livra Kievului armamentul de care aceasta are nevoie.

Mariana Vasilache
Mariana Vasilache
15 Jun 2022